Acasă > Roșia Montană > Reparații la Casa tradițională nr. 475 din Roșia Montană

Au început lucrările de la Casa 475 din Roșia Montană. Se vor efectua reparații acoperiș, sistem de colectare și evacuare a apelor pluviale, finisaje fațade, tâmplării, anexe gospodărești și împrejmuire.

☑️ Imobilul este amplasat în extremitatea sud-estică a nucleului istoric al Roșiei Montane, în apropierea Tăului Brazi, unul dintre lacurile artificiale istorice ale localități.

Planul Pošepný (1856) atestă conformația din prezent a nucleului în care este amplasată gospodăria, distingându-se traseele ulițelor de acces și câteva construcții grupate de-a lungul acestora. Planul cadastral austro-ungar (1884) indică existența unei construcții pe limita de nord a parcelei,corespunzând cu casa actuală.

O a doua etapă de interveție majoră, petrecută probabil în primele decade ale secolului XX, a presupus adăugarea unei încăperi în colțul nord-estic al casei și a unei dependințe pe latura nordică.

Tot atunci este posibil să fi fost ridicate și anexele, dezvoltate aditiv în lungul limitei estice a proprietății.

Casa se înscrie într-o categorie aparte, caracterizată prin dispunerea înşiruită de-a lungul uliţei a corpurilor de construcţie – casa de locuit legată printr-un gard opac de șirul de anexe, în care se deschide o poartă. Această dispoziţie adiţională a dat naştere unui front continuu spre stradă, o configuraţie comună în zona centrală a aşezării, dar excepţională la periferie.

Gospodăria este amenajată pe o mică terasă susţinută de ziduri de sprijin, în partea superioară a unui versant cu pantă repede, într-un punct care oferă o deschidere spectaculoasă spre întreaga Vale a Roşiei. Din îmbinarea particularităţilor topografice, urbanistice şi arhitecturale a rezultat o compoziţie cu valenţe scenografice deosebite.

În pivnița casei s-au păstrat mai multe obiecte specifice activității miniere, acum prezentate în expoziția organizată la Casa Parohială Unitariană: „șaitroc” de spălat minereu aurifer, „trocuță” de transportat mineru, dălți de spart minereu („stecaiț”, „văntălău”), lampă de miner (opaiț), pălărie de băieș și alte obiecte. Aceste obiecte sunt printre puținele exemplare conservate din vastul inventar tradițional minier. Prin urmare, se poate eventual afirma că acest patrimoniu mobil conservat devine astăzi un element prin care locuința minerească de la Tăul Brazi contribuie la promovarea patrimoniului Roșiei Montane în rândul turiștilor care vizitează în număr din ce în ce mai mare Roșia Montană.

Casa a fost tot timpul o locuință minerească, cu anexe destinate probabil creșterii animalelor folosite în activitatea minieră. Deși este o construcție istorică curentă, cu o configurație rezultată prin transformarea în perioada interbelică într-un mic ansamblu format din casă, cu prelucrări urbane și anexe pur rurale, acoperite cu țiglă și șindrilă, poartă de lemn acoperită cu șindrilă, reprezintă un ansamblu valoros pentru țesutul zonei istorice.

🏠Construcția face parte din nucleul Brazi, componentă a Peisajului Minier Istoric Roșia Montană, inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO.

☑️Obiectivul face parte din programul de reparații și reactivare finanțat în cadrul Programului “Timbrul Monumentelor Istorice” de către Ministerul Culturii din România, prin Institutul Național al Patrimoniului și cofinanțate de către proprietar.

⚜Organizația Națională Cercetașii României prin sucursala Cercetașii României – Roșia Montană este parteneră pentru promovarea patrimoniului local.

ACTUALIZĂRI