Marți, 2 Septembrie a fost zarvă mare sus în Centrul Vechi din Roșia Montană. Copii, părinți, lideri cu toții am trăit emoția și entuziasmul primei ieșiri a cercetașilor din Roșia Montană în afara localității, dupa 11 luni de activitate. Bagajele-n mașini, cuvinte de rămas bun, îmbrățișări, zâmbete, poze, toate s-au petrecut rapid și iată-ne porniți la drum în cele doua Mercedes Vito puse la dispoziție de Mercedes Benz România unul dintre sponsorii camp-ului cărora ținem să le mulțumim pe această cale. Cu o mică întârziere am ajuns la Nocrich, jud. Sibiu, destinația noastră, acolo unde se află cel mai mare centru cercetășesc din România. Aici ne-a întâmpinat Cristina, gazda centrului și a noastră. Centrul cercetășesc Nocrich a fost amenajat într-o casă parohială evanghelică tradițională având la dispoziție spații interioare pentru activități, spații de cazare, bucătărie, toalete și dușuri, iar în curte spații de depozitare, spațiu de luat masa, atelier de olărit, spațiu verde destinat jocurilor și altor activităti în aer liber, spațiu pentru campare, spațiu cu dușuri și toalete, totul frumos și corespunzător aranjat, în spirit cercetășesc. Tema camp-ului a fost Grecia Antică așa că zeița Hera (Cristina) și Zeus (Tică) au făcut introducerea copiilor în spiritul epocii. Copiii au fost împărțiți pe patrule mixte (copii din Roșia Montană și copii din Nocrich), fiecare patrulă primind numele unui oraș antic grecesc : Atena, Spartha, Corint și Marathon, având câte un lider adult.
Prima zi: Am făcut cunoștință cu locul, cu oamenii, ne-am făcut fiecare patrulă steag și strigăt, ne-am jucat, am râs și ne-am încurajat reciproc la “Jocurile Olimpice”. Am ascultat fermecătoare legende ale Olimpului la foc de tabără. Copiii au ațipit seara cam greu, emoționați de experiența somnului în cort, nu inainte de a-și ura de multe, foarte multe, prea multe ori “Noapte bună!”.
Ziua a doua: După înviorarea de dimineață (cu gimnastică și dans) și masă, copiii au invadat atelierul de olărit unde au scaldat cu mai multă sau mai puțină îndemânare lutul în mâinile lor și ca prin farmec acesta a primit forme surprinzătoare. Dupa masa de amiază a urmat una dintre marile provocări ale camp-ului și anume village quest, activitate în care, sub supravegherea liderului adult copiii fiecărei patrule au avut “sarcini”de îndeplinit având ca scop cunoașterea localității în care se află. Aceste “sarcini” i-au ajutat să lucreze în echipă, să prețuiască și să cântărească orice informație primită, să comunice cu oamenii din localitate, să-și învingă temeri. În îndeplinirea “sarcinilor” copiii din Roșia au fost mai rezistenți fizic și mai plini de energie (se vede că vin de la munte), iar cei din Nocrich au fost încântați să ofere cele mai prețioase informații despre localitate, astfel încât împreună au făcut echipă strașnică. Dupa o masa binemeritată și puțin repaus la fel de binemeritat ne-am regăsit energia pentru a participa la cea de a doua etapă a Jocurilor Olimpice, ocazie cu care am râs copios, am făcut sport și am primit binecuvântări din partea Zeiței Hera. Legendele Olimpului ne-au încântat și a doua seară în jurul focului de tabără, iar de această dată, dupa o asemenea zi și somnul parcă ne-a venit mai repede.
Ziua a treia: Fiindca Nocrich-ul se află la mică distanța de orașul Sibiu nu putea lipsi o vizită în Sibiu, o “vizita” în stil cercetășesc, cum altfel decât plină de provocări. Așa că patrulele de cercetași sub supravegherea liderului adult au avut de îndeplinit câte o “sarcină” la fiecare locație esențială din Sibiu: la Turnul Sfatului, la Biserica Evanghelică, pe Podul Minciunilor, în Piața Sfatului, la Muzeul Brukenthal, în parcul Astra, în Parcul Cetății. Astfel, au învățat să se descurce prin oraș, să întrebe pe cei din jur atunci când sunt în impas, să se documenteze, să se bucure de ce descoperă. Vizita la grădina zoologica a fost și ea frumoasa stârnind controverse pe marginea libertății animalelor. Reîntorși la Nocrich, cercetașii din Roșia Montană, am primit oficial în rândurile noastre un temerar și un nou lider, care și-au depus promisiunea cercetașului în Turnul Alb. De aceasta dată seara la foc a fost cu adevarat magică. Am avut invitat un voluntar care a venit din Brașov să ne cânte la chitară (îi mulțumim pe această cale lui Alex). Am primit binecuvâtarea Zeiței Hera pentru toată activitatea noastră acolo, Zeița ne-a și premiat cu cărți (cărți ADEVĂRATE și la propriu și la figurat). De această data somnul a venit parcă de la sine.
Ziua a patra: Ne-am luat rămas bun de la gazdele noastre (Cristina și ceilalti voluntari din Nocrich) și am plecat spre casă. În drumul nostru am oprit în Mediaș, unde am vizitat puțin orașul, am mâncat una-două-trei cine mai știe câte înghețate. Am repornit la drum, iar în cele din urmă am ajuns seara târziu înapoi la Roșia unde sus în Piața s-a instalat aceeași zarvă de la plecare. Părinții care își așteptau copiii cu nerăbdare, copii, lideri toți împărtășeam care mai de care din cele petrecute. Și iata că primul camp în afara Roșiei Montane s-a întamplat. A fost distractiv, a fost constructiv, a fost și sperăm că vor mai fi și altele.
Mulțumim din suflet tuturor celor care s-au implicat ca voluntari în cele 11 luni de activități a cercetașilor din Roșia Montană, celor care au contribuit cu tot felul de materiale necesare nouă sau cu donații în bani pentru achiziționarea de echipament de camping. Mulțumim Nocrich Scout Centre, National Organization of Romanian Scouts și partnerilor camp-ului, Mercedes-Benz Romania, Kaufland și Innobyte.
Mai multe poze pe pagina noastră de facebook.